of umbra draga,te-am lasat de atatea ori in favoarea ignorantei.
cui sa-i mai pun eu atatea intrebari daca spre tine nu mai am curaj sa privesc?
toti oamenii din viata mea te-au respins,dar eu iti vad lacrimile cand te agati de mine cu ultimile tale puteri.
ai timp sa-ti reamprospatezi fortele doar cand eu insami ma transform in urmbra.
atunci amandoua ne odihnim si ne privim cu stele in ochi si ne declaram dorul.
ah,cat de draga imi e acea odihna,imbratisarea ta...
2 comentarii:
nici nu stii ce ai facut pentru mine in seara aceastacand mi-ai reamintit melodia. il pot lua ca un imn al starii mele din aceste zile. iti multumesc foarte mult. :) voi suferi mai frumos, nu doar in suridna
dar sti tu alexander,cand pun aceste scrieri si melodii,imagini nu ma inspir din vreo suferinta sau iubire proprie,caci pe acestea nu le-am avut,dar totusi pot sa fiu alaturi de oameni in cel mai intim coltisor al lor.cum e posibil asta?raspund ca:nici eu nu stiu pe de-a intregul aceasta posibilitate.
mersi pt sinceritatea randurilor scrise in comentariu,caci in ultimul timp cuvantul sinceritate rostita de altii nu imi mai aduce prea multe,si foarte rar intelesuri.
de aceea iti zic ca eu nu am facut mare lucru pt. tine,ci doar tu ai fost sincer inca o data in viata ta.citeste pe blogul celalalt al meu,ce am scris despre suferinta,putin,dar totusi citeste zilele acestea cu atentie,macar o data,poate asa chiar as face ceva pt tine.mai am scrieri despre suferinta dar transcriu pe bloguri in viitor,sper.sper,caci momentan am probleme,ba cu net-ul,ba cu calculatorul.
Trimiteți un comentariu